ULTIMELE ARTICOLE
Acest târg, desfășurat între 5-9 martie, este cel mai mare eveniment de profil din lume, la care participă și specialişti, dar și turiști. Romania a fost prezentă cu 56 de expozanţi, agenţii de turism, companii aeriene, hotelieri, autorități locale și asociații de promovare a zonelor turistice românesti.
Standul României, cu o suprafaţă de 400 metri pătrați, a costat puțin peste 200.000 de euro – bani obţinuţi prin fonduri europene – și a fost amenajat pe mai multe zone de interes: Delta Dunării, Transilvania, Banat, Maramureş, Moldova. Prezenţa unei țări la acest târg, deci și a României, are drept scop prezentarea de destinații, stabilirea de noi contacte de business și organizarea de întâlniri cu mari actori din industria turistică din Germania şi din lume.
Alin Burcea, prim-vicepreședinte ANAT și detinător al unei mari agenții de turism care face si incoming, a apreciat standul României ca unul ’’frumos, mare, dar mai ales practic. A fost un stand în care a dominat culoarea “verde”, cu logoul deja cunoscut. Am apreciat faptul că presedintele Autorității Naționale pentru Turism, Răzvan Filipescu, a stabilit multe contacte și întalniri oficiale și suntem în așteptarea unor rezultate concrete’’.
Alexandra Lăzărescu ghid de turism și jurnalist de profil, consideră însă că în standul României a dat impresia de non-unitar si nu a avut nici un element inovativ sau puternic sugestiv pentru destinația verde România. România deține un material de promovare excelent și ne referim aici la filmul Wild Carpathia, realizat de Travel Channel, care s-a bucurat de o imensa popularitate pe de o parte datorită prezenței prinţului Charles, pe de cealaltă, prezentării munţilor Carpaţi ca fiind ultimele teritorii sălbatice din Europa.
’’Ei bine – ne mărturisește Alexandra cu amărăciune – pe display-ul amenajat să ruleze acest film, mai mult de 90% din timp, nu s-a văzut nimic!’’. În ciuda faptului că au existat materiale din abundență – adaugă ea – a lipsit, în mod impardonabil, un ghid turistic al capitalei României, București’’. Mai reproșează organizatorilor că 90% dintre materialele aduse in standul României de la Berlin erau în limba germană, nu și în engleză, în condițiile în care această bursă de turism se adresează unui public internațional, nu doar celui german. Alexandra își dorește ca prezența României la târgurile viitoare să conțină mai mult PR si să prezinte, în mod îndrăzneț, cele mai bune produse turistice pe care le avem, evidențiate în cel mai artistic mod cu putință.
Președintele ANT, Răzvan Filipescu, apreciază că avem motive certe de optimism cu privire la creşterea interesului turiştilor germani pentru ţara noastră. Nu este o apreciere subiectivă, o spun cifrele, Germania fiind în topul primelor trei țări emițătoare de turiști pentru România. Acest lucru a fost generat și de contractele de promovare cu cei mai importanţi tour-operatori germani, încheiate în 2013 – ITS, Gebeco, DERTOUR, FTI, Neckermann – dar și din includerea României în paginile cataloagelor acestor touroperatori.
De remarcat este și faptul că Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistică, FAPT – a lansat o broșură de prezentare a României în limba germană. Corina Martin, președintele acestei federații a apreciat piaţa turistică germană ca fiind ’’una strategică pentru a promova destinaţiile turistice româneşti’’.
48 euro a costat biletul de intrare pentru vizitatorul german venit la târg, sumă în schimbul căreia a plecat acasă cu un sac de informații despre destinațiile care s-au prezentat, dar mai ales, cu amintirea momentelor speciale – dansuri specifice, degustări de produse, seri tematice -create de fiecare țară în parte, pentru a atrage cât mai mulți turiști.
Japonia a convins prin livezi cu flori sau fructe, plajă, nisip, costume de baie, piscine, India prin templele in miniatură, Vietnamul prin costume populare, în timp ce alte standuri au scos la înaintare masini tradiționale Cehia –Skoda, iar SIXT mini cabrio. O prezență puternică la târg au avut-o și țări precum Brazilia, Africa de Sud, Spania, Sri Lanka, Islanda.
Bursa Internațională de la Berlin de anul acesta, s-a aflat la a 49-a ediţie și a adunat un număr de 200.000 de vizitatori: specialişti în domeniu, ownweri de business-uri de travel, autorități locale şi cel mai important, iubitori de călătorie.
Un articol de: Adriana Caranfil – http://aquiahora.ro/bursa-de-la-berlin-cel-mai-mare-eveniment-de-turism-al-anului-2014/
Insulele Ionice sunt considerate cel mai fertil si mai verde arhipelag grecesc. Pe coasta de vest a Greciei, asternute intr-o apa de un turcuaz unic, stau insulele principale, alaturi de care exista si multe alte insulie nelocuite, acolo unde peisajul este intr-adevar pitoresc si virgin.
Kefalonia este cea mai mare insula din Marea Ionica, urmata de Corfu, Zakynthos, Lefkada, Itaca si Paxos. Printre insulitele nelocuite se numara Antipaxos si Meganissi, dar si grupuri de insule mici, precum Strofadele.
Arhipelagul Insulelor Ionice a fost locuit de grecii antici, de romani, de bizantini, venetieni, francezi si britanici, fiecare dintre acestia lasandu-si amprenta asupra traditiilor si arhitecturii, insa pastrand autenticitatea si traditionalul grecesc aici. Cele mai bine conservate traditii si obiceiuri, atat culinare, cat si peisagistice, sunt pastrate in Insulele din Marea Ionica.
Corfu, cu orasul sau vechi este un amestec de fortarete impozante, strazi pietruite, piete elegante si un port aglomerat. Corfu Town este cel mai mare oras medieval din Grecia, iar distantele dintre atractii sunt scurte si usor de strabatut. Simbolul capitalei Kerkyra este Palatul Frourio, vechea fortareata construita in secolul XVI. Rotonda Maitland a fost construita pentru a comemora viata lui Sir Thomas Maitland, primul guvernator britanic al Insulelor Ionice, iar Biserica Agios Spiridon este cea denumita astfel, dupa patronul insulei Corfu; Sfantul Spiridon, ale carui ramasite se odihnesc aici.
Paxos este insula ce se afla la sud de Corfu si este acoperita de cranguri intregi de maslini. Gaios, capitala sa aglomerata, are un port plin de taverne, unde va puteti relaxa in timp ce priviti yahturile. In golf se mai afla doua insulite: fortificata Agios Nikolaos si Panagia, cu un dig natural. Paxos are o coasta neregulata, presarata cu golfulete si sate pescaresti, precum Longos si Lakka. Satul Magazia este faimos pentru apusurile sale.
Lefkada, insula mica si muntoasa, este acoperita cu paduri de pin si chiparos. Capitala, cu acelasi nume, Lefkada, este legata de continent prin doua poduri, Cladirile sale au fost reconstruite dupa un cutremur devastator, in 1948, folosindu-se de aceasta data metale colorate. Cele mai populare locuri sunt Vasiliki si Nydri, precum si plaja Porto Katsiki. In larg, in apropiere de Lefkada se afla si insulitele Meganissi, Madouri si Sparti.
Itaca este faimoasa datorita operelor lui Homer si se crede ca a fost caminul legendarului rege Odiseu. Are un peisaj contrastant, cu munti si stanci la vest si paduri bogate si golfuri cu pietricele in partea de est. Capitala insulei Itaca, Vathy, are cladiri cu o arhitectura traditionala, cu vedere spre unul dintre cele mai pitoresti porturi din lume. Alte atractii sunt Piso si Aetos, unde se spune ca a fost palatul lui Odiseu si faimosul port Frikes.
Zakynthos este o adevarata comoara a naturii, cu munti inalti, semeti, acoperiti de paduri intregi de chiparosi si plaje superbe, dintre care cele mai faimoase sunt Navagio si Laganas, in sud. Capitala agitata, Zakynthos, a fost reconstruita in stilul venetian initial, dupa ce a fost distrusa in cutremurul din 1953. Dintre atractii puteti vizita Pesterile Albastre, frumoasele stanci erodate de mare.
Antipaxos este o insula satelit mica, aflata in sudul insulei Paxos, cu o populatie de cel mult 60 de persoane. Este un adevarat refugiu paradisiac, cu plaje aurii si ape turcuaz, printre care se numara cele mai frumoase plaje: Vrika, adapostita de un golf ferit si Voutoumi, in apropiere de aceasta. Accesul pe insula se poate face cu barca din Gaios. Specific insulei Antipaxos este vinul din struguri locali, produs aici.
Kefalonia este, insa, cea mai mare insula din arhipelag, muntoasa si verde, cunoscuta pentru podgoriile, izvoarele subterane, pesterile si coasta sa negerulata. Despre Golful Myrtos se spune ca este cel mai fotografiat loc de pe insula, turcuazul acestuia fiind dat de pietricele albe, care stralucesc in soare. Pesterile Sami din Kefalonia sunt un obiectiv la fel de vizitat ca si golful, existand in Sami o retea extraordinara de izvoare subterane si pesteri. Impresioneaza aici marea pestera Drogarati, despre care se crede ca dateaza de peste 1 milion de ani, pestera cu sute de stalagmite si stalactite, cu o acustica foarte buna si un sistem de iluminatie deosebit de creativ.
Insulele din Marea Ionica sunt parca impartite pe categorii de vacanta, astfel ca, in functie de sejurul dorit, sigur i s-ar potrivi fiecarui tip de turist cate cel putin o insula din acest arhipelag de poveste si incarcat de legende.
Milano este un centru economic important din Italia, un oras al finantelor, al industriei, al caselor de moda, insa ramane totodata si un loc cultural de exceptie. Milano are biserici vechi, galerii de arta, cladiri impresionante si locuri romantice, ramase asa din perioada medievala.
Sigur ca simbolul orasului Milano este Domul, celebra opera de arta a carei constructie a durat aproape 430 de ani, din 1386 si pana in 1813. Ca marime, aceasta catedrala impresionanta este considerata a treia din lume, avand peste 3500 de statui exterioare si fiind sustinuta de 52 de coloane interioare masive. Se spune ca nu exista un exemplu mai elocvent pentru consecventa milaneza decat faptul ca Domul este in intregime gotic, desi constructia a durat 427 de ani. Iar expresia “la fabbrica del Duomo” (=constructia Domului) este folosita si astazi in dialectul milanez pentru a sugera o activitate laborioasa si de durata.
Brera este unica prin marile galerii de arta din Italia pentru ca a fost create nu din bogatiile bisericii sau ale unor familii nobile, ci datorita lui Napoleon, care a secularizat averile bisericesti repartizandu-le galeriilor de arta si academiilor. Palatul Brera a fost construit intre anii 1591 si 1658 in stilul baroc tarziu pentru a gazdui colegiul iezuit, urmand sa fie finalizat de-abia in anul 1774. Curtea imensa a palatului este centrata in jurul statuii lui Napoleon, infatisat ca Marte. Lucrarea a fost comandata in anul 1807, insa a fost montata de-abia in anul 1859.
Castelul Sforzesco, un bastion dreptunghiular masiv, este de fapt un complex de fortarete, castele si turnuri, inceput in anul 1451 pentru Francesco Sforza. Plimbarea in interiorul castelului este foarte interesanta, colectiile sale de arta includ arta si sculptura din Evul Mediu si pana in secolul al XVIII-lea, arte decorative, instrumente muzicale, arta orientala si arheologie.
Pinacoteca Ambrosiana – Cardinalul Federico Borromeo, mare iubitor de arta a daruit orasului una dintre cele mai mari comori ale sale: propria colectie de opera de arta semnate de Leonardo, Tiziano, Caravaggio, inclusiv schita initiala a celebrei picturi Scoala din Atena, semnata de Rafael.
Galleria Vittorio Emanuele II – centru comercial de lux in secolul al XIX-lea, atunci cand a fost construit pe baza celei mai moderne tehnologii de atunci, sticla cu otel. Galeria uneste Piata Domului cu Scala din Milano.
La Scala – cel mai mare teatru de opera din lume a fost construit in perioada dominatiei austriece (1776-1778). Cladirea este remarcabila prin interiorul luxos, acustica excelenta si lista impresionanta de premiere.
Santa Maria delle Grazie – extraordinara fresca a lui Leonardo da Vinci, Cina cea de taina, infrumuseteaza aceasta biserica. Opera de arta este un punct de referinta pentru pictura Renasterii.
Infiintat pe locul unei terme antice, prin unirea a 25 de mici sate (315 i.Hr.), Thessaloniki este astazi cel de-al doilea oras al Greciei. Orasul a fost fondat de Cassandru al Macedoniei, casatorit cu Thessalonica, fiica lui Filip al II-lea si sora lui Alexandru cel Mare. Insa, numele orasului este dat de Filip al II-lea, cand acesta infrange Tesalia si afla ca are o fiica (in limba greaca “niki” inseamna victorie, iar atunci fiica va purta numele orasului, adica victoria impotriva Tesaliei). Cu timpul acest oras va deveni capitala Macedoniei, statut pe care il are si astazi, este capitala uneia dintre cele 13 regiuni ale Greciei.
Thessaloniki, de-a lungul timpului, este un loc marcant pentru diverse momente istorice: Imparatul Galeriu traieste aici, oratorul Cicero este exilat tot aici, iar Apostolul Pavel viziteaza orasul in secolul I, unde incepe si scrierea Noului Testament. Teodosie cel Mare (379-395) s-a convertit la crestinism in Thessaloniki, iar in anul 380 emite Edictul de la Thessaloniki, prin care interzice cultul pagan.
In anul 304 este ridicat Arcul lui Galeriu, monument ce simbolizeaza victoria impotriva persilor, iar in secolul V este construita Rotonda, primul rol al acestia fiind de biserica. Rotonda insa, in secolul XV devine catedrala, iar mai tarziu, in secolul XVI devine moschee, pentru ca in anul 1387 orasul cade sub ocupatia turcilor. Sub conducerea lui Suleiman Magnificul, pe fundatia unui alt turn ce servea la apararea orasului, este construit in jurul anului 1430, Turnul Alb, ramas pana astazi simbolul orasului. Turnul a fost vopsit in alb, atunci cand Grecia a devenit independenta, insa cu timpul culoarea s-a sters, iar astazi are culoarea pietrei. Peste drum de turn, troneaza statuia lui Filip Macedon, tatal lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei.
Fara indoiala, cel mai cunoscut si vizitat obiectiv turistic al orasului Thessaloniki este Biserica Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir, biserica ortodoxa inchinata Sfantului ocrotitor al orasului. In secolul IV, in acelasi loc de astazi, este zidita prima biserica, iar in secolul V prefectul Leontie inlocuieste mica biserica cu una mai mare. Urmeaza mai multe incendii intre anii 629 si 634, urmand a fi construita apoi o basilica. Intre anii 1493 si 1912, Biserica Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir functioneaza ca si moschee, Grecia aflandu-se sub stapanirea otomana la acea vreme. In anul 1917, un incendiu devastator se abate asupra lacasului de cult, acesta urmand a fi restaurat pana in anul 1949. Este considerata cea mai lunga restaurare de pe teritoriul grecesc, de-a lungul istoriei. 6 panouri de mozaic au mai ramas, in urma distrugerii bisericii, acestea datand din anul 730 si infatisandu-l pe Sfantul Dimitrie impreuna cu alti ctitori ai bisericii. Sfintele Moaste ale Sfantului Dimitrie sunt pastrate in interiorul bisericii, iar la subsol se afla si nisa unde Sfantul Dimitrie a fost tinut prizonier.
Thessaloniki este si locul nasterii lui Mustafa Kemal Ataturk (1881), fondatorul Turciei Moderne. Casa natala a acestuia a fost transformata in muzeu, iar astazi este si sediul Consulatului Turciei la Salonic.
Este bine cunoscut faptul ca populatia evreiasca din Grecia a fost cea mai veche din Europa Continentala, iar Thessaloniki a devenit cel mai mare centru de evrei, fiind numit totodata si “Mama lui Israel” sau “Ierusalimul Balcanilor”. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Thessaloniki este ocupat de germanii nazisti si astfel incepe deportarea evreilor in lagarele de concentrare. 96% dintre evreii stabiliti in acest oras au murit atunci. In memoria acestora a fost inaugurata in anul 1997 Piata Libertatii, chiar in locul unde evreii au fost adunati pentru a fi urcati in trenurile ce aveau sa-i duca spre moarte. Tot in anul 1997 orasul Thessaloniki a fost Capitala Culturala Europeana, iar in anul 1988 monumentele orasului a fost inscrise in patrimoniul cultural mondial Unesco.
Astazi Thessaloniki este un oras turistic, alaturi de faptul ca este si un oras universitar important al Greciei, cu 2 mari universitati de renume: Universitatea Aristotel (1926), cea mai mare universitate elena si Universitatea Macedoniei.
Muntele Athos incepe la Ouranopolis, care in traducere inseamna “Orasul Cerului”.
Muntele Athos se afla in Nordul Marii Egee, fiind totodata si cel mai estic brat al Peninsulei Halkidiki. Singura localitate de pe Muntele Sfant este Careia, care ii este si capitala administrativa. Aceasta regiune a Greciei este de fapt un Stat Monastic autonom, in componenta caruia se gasesc 20 manastiri mari, numite si Manastiri Imparatesti, toate impreuna formand conducerea Muntelui si avand fiecare dintre acestea drepturi egale.
In Manastirile de la Athos exista calugari din tarile crestine ortodoxe, dar si comunitati crestine de pe toate continentele. Plimbarea pe Marea Egee, care dureaza aproximativ 3 ore, ofera o priveliste superba si de ansamblu asupra manastirilor si schiturilor care se gasesc aici. Se crede, de fapt, ca inceputurile vietii monahale la Athos dateaza din timpul Sfantului Imparat Constantin cel Mare (330-337). Primele asezari monahale sunt sihastriile, care apar in secolele V-IX: Vatopedu si Xeropatamu. Manastirea Lavra este intemeiata de-abia in anul 963, de catre Cuviosul Atanasie Atonitul. Restul manastirilor se vor intemeia dupa acest model, pana in secolul XIV.
Muntele Athos cunoaste o inflorire extraordinara intre anii 963 si 1453, cat a fost supravegheat si intretinut de Bizant. Dupa caderea Constantinopolului, insa, Athos a stat 459 ani sub stapanirea otomana, iar atunci grija intretinerii sale a trecut sub Moldova si Tara Romaneasca. Domnii romani trimiteau donatii consistente pentru intretinerea manastirilor, iar aceste lucruri sunt confirmate de documente ce se gasesc in tezaurul manastirilor. Toate aceste ajutoare sunt oferite pana in anul 1863, iar in anul 1912, Muntele Athos intra sub tutela Greciei. In anul 1926 Athos este declarat Republica Monahala ortodoxa autonoma in cadrul Greciei.
Muntele Athos se conduce dupa un Regulament Monastic elaborat de Comunitatea celor 20 de stareti si recunoscut de Patriarhia Ecumenica si de guvernul de la Atena. Regulamentul stabileste drepturile si datoriile manastirilor, regulile de vietuire, precum si conditiile de vizitare ale Sfantului Munte. Acest regulament prevede interzicerea intrarii femeilor pe Muntele Athos, lucru respectat de la inceputurile monahismului aici.
Schitul Romanesc Prodromu (Sf Ioan Botezatorul) apartine Manastirii Lavra si a fost intemeiat de calugari moldoveni in anul 1810. Schitul are o poveste controversata, fiind distrus de catre turci in anul 1840. Domnitorul Dimitrie Ghica ajuta la construirea unui alt schit in anul 1848, care este terminat si sfintit in anul 1866.
Schitul Romanesc Lacu (Sf Dumitru) apartine Manastirii Pavel si a fost intemeiat in secolul XVIII de cativa calugari de la Manastirea Neamt, Caldarusani si Cernica.
Multe nume din istoria Romaniei au participat si au ajutat la construirea si conservarea acestor lacasuri de cult absolut deosebite, cum ar fi: Neagoe Basarab, Stefan cel Mare, Petru Rares, Alexandru Lapusneanu. Si poate cel mai reprezentativ momoment si uimitor totododata este anul 1570, cand Doamna Ruxandra, sotia lui Alexandru Lapusneanu plateste birul catre turci pentru intreg Muntele Athos.
Romani, vizitati-va istoria!
Egeu avea un fiu pe nume Tezeu, care se hotaraste sa plece la lupta impotriva minotaurului din Knossos, moment in care tatal il roaga ca la intoarcerea sa pe mare, ca in cazul in care va fi invingator, sa arboreze steagul alb, iar daca va muri, echipajul sa arboreze steagul negru, pentru a putea fi vazut de la departare de catre Egeu. Steagul Negru era, insa, steagul care era in general arborat pe vas.
Tezeu pleaca spre Knossos, il invinge pe minotaur si reuseste sa scape din labirinturile cetatii cu ajutorul unui fir de aur pe care i-l daruise fiica regelui Minos – Ariadna. Aceasta se indragosteste de Tezeu, care la randul sau o ajuta sa scape de tatal ei si impreuna fug pe insula Naxos, unde aceasta se pare ca se imbolnaveste (dupa alte variante se spune ca ar fi fost ucisa de zeita Artemis), iar Tezeu pleaca suparat spre casa, uitand sa arboreze steagul alb. Egeu observa de la mare distanta vasul si steagul negru, iar de suparare, crezand ca fiul sau a fost ucis, se arunca de pe zidurile cetatii in mare. Iar marea de atunci a fost numita Marea Egee, de catre popor, din respect pentru bunatatea si cinstea cu care Egeu il conducea.
Marea Egee este un brat al Marii Mediterane cu suprafata de 214.000 km patrati, de la nord la sud masurand 630 km, iar de la est la vest aproape 300 km. Marea Egee este legata de Marea Marmara si Marea Neagra prin stramtorile Dardanele si, respectiv, Bosfor.
Marea Egee s-a format prin scufundarea puntii de pamant dintre Peninsula Balcanica si Asia Mica, punte care a lasat in urma ei o multime de insule si o noua mare, care se numea Marea Tracica, redenumita apoi Marea Egee, dupa numele lui Egeu (Aeugeus – rege legendar al Atenei).
Yahtul Regal Britannia este considerat una dintre atractiile top din Edinburgh. Numarul vizitatorilor, in anul 2012, a fost de aproximativ 300.000, conform surselor oficiale de presa din Scotia. Anul acesta Britannia sarbatoreste 60 ani. Pe 16 aprilie 1953, Yahtul Regal a fost lansat si coincide, in mod surprinzator, sau nu, cu incoronarea Reginei Elizabeta II (2 Iunie 1953).
Yahtul Regal Britannia a deservit familia regala timp de 40 ani si a parcurs peste 1 milion de mile, devenind astfel cel mai faimos vapor. De asemenea, Britannia a jucat un rol important si in istoria Marii Britanii, astfel ca multe momente au fost marcate la bordul impresionantului vapor, cotat ca fiind o ambarcatiune de 5 stele.
Yahtul Regal Britannia a primit 968 de vizite oficiale, aici s-au petrecut 4 luni de miere, printre care si cea a Printesei Diana cu Printul Charles. De asemenea, Yahtul Regal Britannia a strabatut peste 600 porturi si 135 tari, iar ca distanta parcursa, echivalentul unui tur in jurul lumii in fiecare an.
Designul interiorului yahtului ii apartine Ducelui de Edinburgh, iar Britannia a fost conceputa pentru a servi drept spital in timpul razboaielor, insa scopul acesta nu a fost atins niciodata. Albastrul inchis, care inlocuieste negrul clasic al vaselor, a fost ales de Regina Elizabeta II.
Britannia a avut de-a lungul timpului 9 admirali, 220 marinari si 20 ofiteri. Serviciile la bordul vasului erau unele luxoase pentru vremea la care el a fost conceput: o punte spectaculoasa, sali de mese si sufragerii imense, sali de ralaxare, dormitoare, birouri, spalatorie si calcatorie. Se poate vizita si nivelul unde dormea echipajul si cei care contribuiau la bunul mers al navei, acolo unde, cu siguranta, va vor impresiona paturile suprapuse si spatiul extraordinar de modest, fata de luxul de la etajele superioare.
Iar Majestatea sa, Regina Elisabeta II spune: “Britannia este singurul loc unde, cu adevarat, ma relaxez”.
Ce poate fi mai pitoresc, intr-un oricare colt al lumii, decat o plimbare printre localnici, admirand locuri cu adevarat deosebite si unice. Am traversat cu ferry-boat-ul din Pelopones, de la Killini la Poros, in sudul insulei Kefalonia, un port mic, asezat sub dealuri de un verde ce doar aici il regasesti. Este un verde natural, intretinut de ploile primavaratice ale insulei. Iar din Poros am inchiriat o masina, in care muzica era programata pe radio grecesc. Nici nu visam la altceva, decat la o plimbare deasupra marii, cu geamurile deschise de tot, insotita de minunata muzica greceasca. Aceasta te face efectiv sa dansezi cu masina pe serpentinele turului propus pentru o zi in Kefalonia.
Plecarea din Poros este intr-adevar speciala: pe o parte a soselei se afla hotelurile si casele pitoresti, incarcate de flori: leandru de diverse culori, de la alb-roze si pana la rosu aprins, iar de cealalta parte a soselei se afla marea, care iti aduce valurile aproape pana in curte.
De la Poros si pana la Skala sunt doar cativa kilometri, pe un drum construit pana acolo unde marea a permis acest lucru, pentru ca si aici valurile ajung pana la sosea. Este atat de pitoresc traseul, iar din Marea Ionica, din loc in loc se mai iveste cate o stanca. Nici macar fotografiile nu pot descrie in intregime sentimentul de a fi in Kefalonia. Skala este o statiune atractiva, puteti vedea aici ruinele vechiului oras, distrus la cutremurul din 1953 (cutremur ce a devastat toate insulele Marii Ionice) si Vila Romana cu mozaicuri bine conservate.
Iar o zi in Kefalonia trebuie sa aiba neaparat si cateva ore de plaja. Una dintre cele mai frumoase plaje este Lourdas Beach. Petreceti cateva ore aici, plaja este absolut fermecatoare. Drumul este unul cu totul aparte: prin livezi de maslini si citrice, pe sub bolte de leandru, toate asezate pe muntii ce coboara pana in Marea Ionica, iar de sus, din diferite puncte de belvedere, se zaresc plajele Kefaloniei. Unele late si intinse, altele mai inguste si mai intime, insa toate de o naturalete ce nu o intalnesti decat in aceasta insula: cea mai mare din Arhipelagul Ionic, muntoasa si verde, cunoscuta pentru podgoriile, izvoarele subterane si pesterile sale, dar si pentru lacurile de sub pamant ce se gasesc aici.
Si dupa cateva ore de plaja intr-un loc de poveste din Kefalonia, continuati-va drumul spre Argostoli, capitala insulei, un orasel pitoresc si in acelasi timp cosmopolit si animat. Piata centrala, Plateia Vallianou, este mereu plina, iar o dupa-amiaza in Argostoli, cu o cina traditional pescareasca la apus de soare, incheie perfect ziua.
Aceasta este Kefalonia: traditional si natural, pitoresc si autentic, un colt din Grecia ce-si pastreaza traditiile, educatia si principiile. Un localnic spunea ca cei mai loiali greci traiesc in Kefalonia, fiind familisti si etici kefalonezii. Tot in Kefalonia inca mai gasiti acele plaje despre care doar ati citit ori le-ati vazut in fotografii.
Palatul Holyroodhouse, din Edinburgh, este actuala resedinta oficiala din Scotia a Majestatii Sale, Regina Elisabeta II. Aici vizitatorii pot admira apartamentele regale, folosite chiar si in prezent de familia regala, si foarte bine intretinute si, de asemenea, gradinile si ruinele Capelei Holyrood.
La Palatul Holyroodhouse se primesc cele mai importante vizite, in septembrie 2010 a fost oaspete al Reginei, aici, Papa Benedict XVI. Apartamentele regale sunt renumite pentru tavanele impresionante si tapiseriile foarte bine conservate de-a lungul timpului. Puteti vizita si dormitorul celei mai populare Regine a Scotiei: Mary Queen of Scots`, dormitor in care s-au intamplat, de-a lungul istoriei, si 2 crime socante: secretarul si confesorul sau Rizzio a fost omorat aici, apoi sotul sau, Lordul Darnley, a fost asasinat tot in apartamentul privat al Reginei Mary.
O legenda medievala spune ca in anul 1128, Regele David I a fondat Capela Holyrood, in urma unui vis, in care a vazut chiar in locul unde avea sa creasca aceasta capela, un cerb cu o cruce intre coarne. Capela a fost locul incoronarii regilor Scotiei si chiar al lui Charles I, urmand apoi, din pacate, anul 1768, an in care capela a fost abandonata, in urma prabusirii acoperisului. Poate cea mai interesanta perioada a locului acesta mistic este chiar aceea de dupa 1768, pentru ca ruinele Capelei Holyrood au inspirat si au influentat, deopotriva, numerosi artisti si scriitori.
Palatul Holyroodhouse are si o gradina absolut exceptionala. O plimbare pe aleile cu pietris, atat de aproape de atmosfera regala si perioada cand Palatul a fost construit, o plimbare printre multele specii de flori si arbusti este exact elementul potrivit pentru a incheia vizita la Palatul Holyroodhouse si, de ce nu, locul ideal pentru fotografii si o pauza binemeritata in iarba de un verde nemaintalnit, un verde pe care il intalnesti doar in Scotia.
Alba Iulia, detinatoarea uneia dintre cele mai impozante fortarete habsburice din Europa, este cunoscuta drept orasul Unirii Transilvaniei cu Romania.
Numele de Alba Iulia are o veche poveste, care incepe pe-atunci cand orasul se numea Balgrad, adica Orasul Alb. Iulia este denumirea celui ce a stapanit acest tinut in secolul X: Gyula sau Jula. Gyula este invins in anul 1002 de regele maghiar Stefan cel Sfant, moment care marcheaza intrarea treptata a orasului in componenta Regatului Maghiar.
Ce vizitam la Alba Iulia:
CETATEA – denumita si Inima Orasului; multe dintre atractiile orasului se gasesc in interiorul Cetatii, pe Strada Mihai Viteazul, conceputa in secolul al XIII-lea de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti. Cetatea are forma de stea cu 7 colturi, inventata de Marechal Vauban, inginer al Regelui Ludovic al XIV-lea al Frantei. Zidurile cetatii au latimea de 3 metri, iar bastioanele au forma de sageata, acestea formand, de fapt, varfurile stelei. Sapte porti ornamentale permiteau initial accesul in curtile interioare.
Catedrala Ortodoxa a Reintregirii – cunoscuta ca si “Catedrala Incoronarii”, a fost construita in cinstea unificarii Transilvaniei cu Romania, in urma Primului Razboi Mondial. Locul are si o insemnatate regala inestimabila: in anul 1922, Ferdinand a fost incoronat Rege aici.
Catedrala Catolica “Sfantul Mihail” – lacas de cult sobru si cenusiu, datand din secolul al XIII-lea. In apropiere se afla Biserica Catolica, cu un interior impresionant, construit in stilul Renasterii timpurii din Transilvania.
Palatul Episcopal – construit in secolul al XVII-lea, este fermecator, dar in acelasi timp la fel de sobru ca si vecina sa, Catedrala Catolica. In spatele sau, insa, se afla Palatul Regal, resedinta monarhilor din secolul al XVI-lea, atunci cand Alba Iulia era capitala administrativa a Regatului Ungariei. Cladirea, decorata cu fresce si tapiserii de conducatorii unguri, are o valoare mai mare pentru romani, pentru ca aceasta a fost resedinta a lui Mihai Viteazul, principele vlah care a unit Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca din mai 1600 pana in august 1601. Palatul a fost restaurat in 2009.
Muzeul Alba Iulia – documenteaza in amanunt lunga istorie a Transilvaniei. Ocupa 2 etaje, iar printre atractiile sale se afla un cal de bronz mic, de la apropiata cetate romana Teleacu, dar si obiecte descoperite in marele castru roman pe care se ridica astazi Cetatea Alba Iulia. Sectia de etnografie a muzeului troneaza bineinteles cu Sala Unirii.
“Scripta Manent” a fost dictonul care s-a regasit mai bine ca oriunde altundeva la Alba Iulia. Aici a aparut in 1699 Bucoavna, primul abecedar din istoria invatamantului romanesc si tot la Alba Iulia a fost cel mai important centru tipografic in perioada secolului al XVII-lea. S-au tiparit carti in limba romana, latina, maghiara si germana.
Insa, pentru toti romanii, Alba Iulia ramane Orasul Unirii, aici s-a infaptuit idealul national mult dorit: Unirea tuturor teritoriilor locuite de romani. La 1 decembrie 1918, in Sala Unirii, 1228 de delegati decid unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania. Ceea ce Mihai Viteazul a inceput la 1600, s-a reusit 300 ani mai tarziu, la Alba Iulia, iar astfel acest loc devine Capitala Marii Uniri.
