Parisul admirat din Tour de Montparnasse

Parisul admirat de sus, dar nu din Tour Eiffel, ci din Tour de Montparnasse. Privelistea de la 200m deasupra capitalei elegantei iti taie toate cuvintele, relaxandu-te in spatiul contemplarii. De jur imprejur adevarata arhitectura a secolelor 18-19, toate cladirile aliniate, ferestrele la fel, iar bulevardele largi, stradute inguste, toate se disting de la inaltime. O minune!

Coboara din lift si aseaza-te la ferestrele pe care le vezi prima data in fata ta. De aici vei vedea Ile de la Citte, celebrele Notre Dame si Saint Chapelle, iar dincolo de malul Senei, grandiosul Luvru. Chiar la poalele turnului Monparnasse se asterne cimitirul cu acelasi nume, acolo unde se odihnesc si romani, precum Brancusi ori Cioran.

In dreapta se poate admira Gara Montparnasse cu zeci de linii de tren, toate impreunandu-se intr-o constructie moderna, dar de secol 19. Continuam turul ferestrelor spre privelistea opusa acestora. Zarim de sus Domul Invalizilor, scoala militara si celebrul Champ de Mars, in capatul caruia se inalta Tour Eiffel. Privelistea este completata de cladirile construite in anii `70, cel mai modern cartier al Parisului: futuristul La Defense.

Iar cel mai indepartat punct pe care il zarim din Tour de Montparnasse este dealul Montmartre, de unde vegheaza asupra Parisului, fara incetare, frumoasa Catedrala Sacre Coer.

În drum spre Paltiniş, prin Dumbrava Sibiului şi Răşinari

Bătrânul şi tăcutul Păltiniş, aşa cum pare el la prima întalnire, este locul din România unde iarna poposeşte 6 luni în fiecare an, oferind iubitorilor de zăpadă 180 de zile de bucurie pe schiuri.

Staţiunea Păltiniş, întemeiată în anul 1894, la o distanţa de 32 km de Sibiu, veghează de la altitudinea de 1442 m toată Mărginimea Sibiului, Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului.

Este o plăcere traseul în sine, care începe cu Dumbrava Sibiului, o minune verde ce-şi menţine viaţa pe tot parcursul anului. Drumul urcă lin spre Răşinari, pe lângă casele unde s-au născut Octavian Goga şi Emil Cioran, apoi ameţeste turiştii pe abruptele serpentine până unde se deschide cu un platou, cu 3 km înainte de a intra în statiunea propriu-zisă. Este o plăcere să respiri aerul puternic de munte, este o plăcere să priveşti în jur: păduri de conifere pretutindeni, cu brazii bătrani încărcaţi de zăpadă, platoul liniştit de un alb imaculat, ce-l vezi unindu-se cu munţii străjeri din împrejurimi şi cerul liniştit, unit şi el cu natura toată, aici timidă, dând astfel impresia că te afli într-un basm, într-o poveste de vis ori într-un colţ de lume unde totul este ireal.

Ieşim din Sibiu, spre minunea verde a oraşului medieval: Dumbrava Sibiului, ce tronează cu Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra, întins pe 96 ha, unde case din toate regiunile ţării stau acoperite cu omătul pufos, asteptându-şi vizitatorii în toiul iernii, să le calce pragul, să-şi lase împrejurul lor urme adânci în zăpadă, admirând fiecare detaliu arhitectural şi tehnologic expus, indiferent de zona României de unde acesta provine. Aici este locul unde se contopesc toate regiunile patriei noastre, toate stilurile arhitecturale ale locuinţelor românilor, toate instalaţiile tehnologice folosite cu precădere în mediul rural, şi, desigur, exponate din fiecare regiune, ilustrând activităţi ale ţăranilor români de pretutindeni.

La ieşirea din Muzeul Astra Sibiu ne aşteaptă pitorescul tramvai care merge la Răşinari, înca din anul 1917. Linia a fost construită în perioada de foamete dintre anii 1914 şi 1917, iar pentru materialele necesare construcţiei au plătit raşinărenii, însa nu în bani, ci în alimente, fiind un sat extraordinar de bogat la acea vreme. De fapt, Răşinari este primul sat transilvănean menţionat în documente istorice, încă din anul 1204, de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. Odată ajunşi în Răşinari, spectacolul este dat de plimbarea cu sania pe străduţele înguste, admirând indeaproape casele în stilul lor arhitectural specific zonei. Plimbându-ne pe zăpada bătătorită de pe uliţele satului, am ciocănit la o casă, din curiozitate, să vedem ce se află dincolo de porţile acelea înalte, cum arată o curte răsinăreană albă, cu un omăt imaculat sclipitor, sub soarele prânzului şi am aflat că bătusem la casa unde, pe 8 aprilie 1911, s-a nascut Emil Cioran. Ghidul, o ardeleancă răbdătoare, însă hotărâtă şi punctuală, ne spune că în zonă este şi casa unde s-a nascut Octavian Goga, la 1 aprilie 1881. Încarcat de istorie şi tradiţii, satul păstrează stilul clasic ardelenesc cu influenţe săseşti, sub un peisaj al monumetelor acoperite de gheaţă: Biserica Veche, Biserica din Deal, langă care este înmormantat Mitropolitul Andrei Şaguna, sau Şcolile din Răşinari, din acoperişul cărora se scurge picătură cu picătură apa, sub soarele stralucitor al zilelor de iarnă, formând ţurţuri lungi, transparenţi şi cristalini, aşa cum ni-i amintim din copilăria petrecută la casa bunicilor.

Continuăm drumul, urmând o serie de serpentine ametiţoare, care ne conduc la destinaţia noastră: tărâmul zăpezilor inocente şi strălucitoare, acolo unde cerul se împreunează cu vârfurile munţilor, de un alb fermecător, la 1442 m altitudine unde strigăm în pădure, iar strigătul ni se întoarce de departe: Păltiniş, cea mai veche staţiune din Romania şi totodata aflată la cea mai ridicată altitudine. Cabane pe stânga, cabane pe dreapta, toate având geamurile pecetluite cu flori de gheaţa, însa din coşurile cărora ies nori de abur. Înauntru se face caldură pentru turiştii ce sunt la schi pe pârtiile din staţiune, pentru cei ce se plimbă cu telescaunul ori pentru cei ce se bucura pe sănii de zăpada mereu proaspată şi curată. Amatorii de plimbări şi drumeţii pot vizita casa memorială Constantin Noica, acolo unde acesta şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. În apropierea acesteia se gaseşte şi locul unde se odihneşte acum impunătorul personaj al filosofiei româneşti. Schitul Păltiniş adăposteşte o comoară cunoscută de foarte puţini oameni, şi anume o bucată din Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos.

Un colţ de rai, unde iarna domneşte albul incomparabil, de o strălucire şi o puritate de neegalat, un loc spiritual unic şi încărcat de filosofii de viaţă, Păltinişul veghează Mărginimea Sibiului, fiind trofeul turistic, valoros în special pe timpul iernii, al acestui oraş de poveste, parcă rupt dintr-o legendă medievală cu prinţi şi prinţese.

 

In acest articol doresc şi eu să adaug un motiv la campania 499 de motive să fii turist în România organizată de prietenii de la Ghiduri Turistice împreună cu agenţia de turism Turist Center. Împreună trebuie să promovăm frumuseţea ţării noastre România!

Calator in lume

Despre orice

Interviuri

Poezie

Vreau sa fiu turist in Romania!

  • Etichete