O ţigară ce fumegă împrăştiat
Arde foiţa uniform în linişte
Scrum intact strâns tot laolaltă
Aşteptând picătura ploii să o stingă de tot.
Aşa a tăcut într-o clipă şi mirosul
Amuţit în dorinţe nerealizate
N-ai mai avut timp nici să speri
Te-ai cufundat în întuneric pe veci.
Leave a Reply