Parfumeria moderna, asa cum o cunoastem astazi, dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Primul parfum modern este considerat Jicky de la Guerlain, creat in anul 1889 de Aimé Guerlain.
Jeannine Mongin, creatoare de parfumuri, spunea: “Un parfum bun este acela pe care vrei sa-l simti iar si iar”. Un parfum bun trebuie sa seduca si sa le indemne pe cat mai multe persoane la visare, nu-i asa? Ce altceva poate fi mai evocator decat un parfum? Mai mult decat o mireasma, un parfum este o mireasma inchisa intr-un flacon.
“Un parfum este cea mai intensa forma a amintirii” spunea Jean-Paul Guerlain. Intr-adevar, numai muzica mai poseda, asemenea parfumului, aceasta putere de evocare, iar lumea muzicii si lumea parfumului au in comun si faptul ca ambele exista si nu exista, ocupand aerul intr-o maniera invizibila.
Parfumul este un “sublimator” de personalitate. Nu ne alegem niciodata parfumul la intamplare. Parfumul este legat in primul rand de domeniul afectiv. Ne atasam de un parfum pentru ca acesta ne aminteste de ceva: copilarie, natura, viata cotidiana sau chiar de persoane care de-a lungul timpului au trecut prin viata noastra si le identificam dupa o mireasma bine definita.
“O femeie care nu se parfumeaza nu are viitor” spunea Coco Chanel. Istoria parfumului si parfumurile m-au fascinat intotdeauna. Nu pentru ca vroiam sa am viitor, ci pentru ca am asociat mereu fiecare parfum pe care il intalneam cu ceva sau cu cineva din viata mea.
Si inchei cu un dicton care cu siguranta va sugereaza mai degraba viata reala astazi, decat invizibilitatea unui parfum: “Prea putin conteaza flaconul, daca esti ametit de continutul lui”.
Leave a Reply