ISTORIA PARFUMULUI
Inca de la inceputurile istoriei documentate, oamenii au incercat sa foloseasca cele mai placute arome din natura. Obiecte facute de om, dar si naturale, au fost utilizate la fabricarea parfumurilor, in cosmetica, ca parte din compusii produselor de curatare sau pentru odorizantele de interior. Cuvantul ‘parfum’ provine din limba latina, de la particula ‘per’ ,seminificand ‘printre’ ,si ‘fumum’, semnificand ‘fum’. Majoritatea parfumurilor din antichitate erau elaborate prin extragerea uleiurilor naturale din plante. Uleiul era apoi ars, pentru a parfuma aerul.
SIMBOLISTICA RELIGIOASA
Conform Bibliei, cei Trei Magi de la Rasarit i-au adus pruncului Hristos in dar mir si tamaie, scortisoara si ienupar. Egiptenii ardeau, ca jertfa, kyphi, un compus din henna, mir, scortisoara si ienupar. Cauciucul natural, lemnul aromatic si rasinile erau macerate in apa si ulei, iar produsul obtinut se folosea ca hidratant parfumat pentru corp. Tot egiptenii imbalsamau mortii ca parte dintr-un ritual complex de mumificare si atribuiau anumite arome unor zei carora li se inchinau. Denumirea de ‘parfum’ s-a tradus si ca ‘mireasma zeilor’. Profetul Mohammed scria: “parfumul este hrana ce trezeste simturile”.
Sursa: Avon Cosmetics
Leave a Reply