Fiskardo este satul traditional din insula Kefalonia, ce pastreaza casele si localurile neatinse, fiind singurul ramas intreg dupa cutremurul devastator din anul 1953, cutremur care a distrus majoritatea asezarilor din Insulele Marii Ionice.
Numele de Fiskardo este adaptarea numelui lui Roberto d’Altavilla (duce al regiunilor Puglia, Calabria si Sicilia intre anii 1059 si 1085), numit si Roberto Giuskardo, invadatorul si cuceritorul zonei de nord a insulei Kefalonia, erou important in istoria elena, ce a murit in Kefalonia in anul 1085. Pe atunci localitatea se numea Panormos, care in traducere inseamna “portul sigur”. Astazi Fiskardo este cel mai nordic port al insulei si a devenit si unul dintre cele mai populare din Marea Ionica, insa pastradu-si totodata pitorescul si autenticitatea.
Fiskardo este nemaipomenit pentru vacante linistite si romantice, fiind situat chiar in mijlocul naturii. Portul este absolut deosebit, cu ambarcatiuni dornice de a-si plimba turistii in golfurile din zona, adevarate bijuterii pentru suflet. Si tot Fiskardo este nemaipomenit si pentru cumparaturi: magazine dragalase de suveniruri, dar nu numai. Aici gasiti si magazine italienesti, fiind un loc popular pentru locuitorii Italiei si accesibil acestora din punct de vedere al transportului.
Sabbia este un magazin absolut deosebit, cu obiecte vestimentare de calitate, majoritatea din in si alte materiale naturale, toate produse in Italia. De asemenea, posete foarte frumoase si accesorii potrivit pentru orice ocazie puteti gasi aici, toate de bun gust, exact in stilul italian bine cunoscut, fin si totodata evidentiat prin eleganta si rafinament. Sabbia este foarte aproape de port, pe o straduta umbrita de florile traditionale ale insulei Kefalonia, care seamana cu florile de hartie, mov la culoare sau roz, adeseori curgatoare, la majoritatea caselor din asezarile insulei.
Fiskardo a ramas si va purta mereu statutul de oglinda Kefaloniei, pentru ca evidentiaza perfect aceasta insula: traditional si natural, pitoresc si autentic, un colt din Grecia ce-si pastreaza traditiile, educatia si principiile.
Skiathos, astazi o insula exclusivista a Sporadelor sau insula cu plaje exotice din Marea Egee, a avut de-a lungul timpului o istorie fabuloasa.
Cretanii sunt primii care cuceresc insulele Skiathos, Skopelos si Alonissos. Tot cretanii l-au denumit pe Dionisos, zeului vinului, “Skiathos” si se spune ca de aici provine numele insulei. O alta legenda sustine faptul ca in traducere numele de “Skiathos” ar insemna “umbra lui Athos”, pentru ca aceasta insula se afla chiar in umbra Muntelui Sfant.
Crestinismul apare in Skiathos de-abia in anul 325, iar prima biserica: Santa Trinita, este construita aici in anul 530. Un moment important al istoriei insulei Skiathos, si nu numai, este anul 758, atunci cand bulgarii si slavii ataca orasul Thessaloniki, iar Amiralul Sisinio se opreste in portul Skiathos.
Anul 1207 este din nou un moment important, pentru ca atunci insulele Skiathos si Skopelos au fost ocupate de Republica Venetiana, si tot atunci sunt introduse in Ducatul Marii Egee, ce-si avea sediul in insula Naxos.
Odata cu caderea Constantinopolului, otomanii cuceresc insula in anul 1453, insa au loc aici dispute teribile intre venetieni, genovezi si turci, care nu se intelegeau sub nicio forma in vederea teritoriilor. Marele poet al Greciei, Papadiamantis, a descris astfel aceasta istorie: “timp de 5 secole aceste insule vor povesti o legenda plina de sange si durere”.
Manastirea Evanghelistria va fi construita in anul 1794, iar aici aveau sa se deschida si scolile unde erau instruiti calugarii. Razboiul de independenta nu-i surprinde pe locuitorii din Skiathos, acestia fiind pregatiti cu 12 nave, 48 de vapoare si 155 de marinari.
Infiintat pe locul unei terme antice, prin unirea a 25 de mici sate (315 i.Hr.), Thessaloniki este astazi cel de-al doilea oras al Greciei. Orasul a fost fondat de Cassandru al Macedoniei, casatorit cu Thessalonica, fiica lui Filip al II-lea si sora lui Alexandru cel Mare. Insa, numele orasului este dat de Filip al II-lea, cand acesta infrange Tesalia si afla ca are o fiica (in limba greaca “niki” inseamna victorie, iar atunci fiica va purta numele orasului, adica victoria impotriva Tesaliei). Cu timpul acest oras va deveni capitala Macedoniei, statut pe care il are si astazi, este capitala uneia dintre cele 13 regiuni ale Greciei.
Thessaloniki, de-a lungul timpului, este un loc marcant pentru diverse momente istorice: Imparatul Galeriu traieste aici, oratorul Cicero este exilat tot aici, iar Apostolul Pavel viziteaza orasul in secolul I, unde incepe si scrierea Noului Testament. Teodosie cel Mare (379-395) s-a convertit la crestinism in Thessaloniki, iar in anul 380 emite Edictul de la Thessaloniki, prin care interzice cultul pagan.
In anul 304 este ridicat Arcul lui Galeriu, monument ce simbolizeaza victoria impotriva persilor, iar in secolul V este construita Rotonda, primul rol al acestia fiind de biserica. Rotonda insa, in secolul XV devine catedrala, iar mai tarziu, in secolul XVI devine moschee, pentru ca in anul 1387 orasul cade sub ocupatia turcilor. Sub conducerea lui Suleiman Magnificul, pe fundatia unui alt turn ce servea la apararea orasului, este construit in jurul anului 1430, Turnul Alb, ramas pana astazi simbolul orasului. Turnul a fost vopsit in alb, atunci cand Grecia a devenit independenta, insa cu timpul culoarea s-a sters, iar astazi are culoarea pietrei. Peste drum de turn, troneaza statuia lui Filip Macedon, tatal lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei.
Fara indoiala, cel mai cunoscut si vizitat obiectiv turistic al orasului Thessaloniki este Biserica Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir, biserica ortodoxa inchinata Sfantului ocrotitor al orasului. In secolul IV, in acelasi loc de astazi, este zidita prima biserica, iar in secolul V prefectul Leontie inlocuieste mica biserica cu una mai mare. Urmeaza mai multe incendii intre anii 629 si 634, urmand a fi construita apoi o basilica. Intre anii 1493 si 1912, Biserica Sfantul Dimitrie Izvoratorul de Mir functioneaza ca si moschee, Grecia aflandu-se sub stapanirea otomana la acea vreme. In anul 1917, un incendiu devastator se abate asupra lacasului de cult, acesta urmand a fi restaurat pana in anul 1949. Este considerata cea mai lunga restaurare de pe teritoriul grecesc, de-a lungul istoriei. 6 panouri de mozaic au mai ramas, in urma distrugerii bisericii, acestea datand din anul 730 si infatisandu-l pe Sfantul Dimitrie impreuna cu alti ctitori ai bisericii. Sfintele Moaste ale Sfantului Dimitrie sunt pastrate in interiorul bisericii, iar la subsol se afla si nisa unde Sfantul Dimitrie a fost tinut prizonier.
Thessaloniki este si locul nasterii lui Mustafa Kemal Ataturk (1881), fondatorul Turciei Moderne. Casa natala a acestuia a fost transformata in muzeu, iar astazi este si sediul Consulatului Turciei la Salonic.
Este bine cunoscut faptul ca populatia evreiasca din Grecia a fost cea mai veche din Europa Continentala, iar Thessaloniki a devenit cel mai mare centru de evrei, fiind numit totodata si “Mama lui Israel” sau “Ierusalimul Balcanilor”. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Thessaloniki este ocupat de germanii nazisti si astfel incepe deportarea evreilor in lagarele de concentrare. 96% dintre evreii stabiliti in acest oras au murit atunci. In memoria acestora a fost inaugurata in anul 1997 Piata Libertatii, chiar in locul unde evreii au fost adunati pentru a fi urcati in trenurile ce aveau sa-i duca spre moarte. Tot in anul 1997 orasul Thessaloniki a fost Capitala Culturala Europeana, iar in anul 1988 monumentele orasului a fost inscrise in patrimoniul cultural mondial Unesco.
Astazi Thessaloniki este un oras turistic, alaturi de faptul ca este si un oras universitar important al Greciei, cu 2 mari universitati de renume: Universitatea Aristotel (1926), cea mai mare universitate elena si Universitatea Macedoniei.
Ce poate fi mai pitoresc, intr-un oricare colt al lumii, decat o plimbare printre localnici, admirand locuri cu adevarat deosebite si unice. Am traversat cu ferry-boat-ul din Pelopones, de la Killini la Poros, in sudul insulei Kefalonia, un port mic, asezat sub dealuri de un verde ce doar aici il regasesti. Este un verde natural, intretinut de ploile primavaratice ale insulei. Iar din Poros am inchiriat o masina, in care muzica era programata pe radio grecesc. Nici nu visam la altceva, decat la o plimbare deasupra marii, cu geamurile deschise de tot, insotita de minunata muzica greceasca. Aceasta te face efectiv sa dansezi cu masina pe serpentinele turului propus pentru o zi in Kefalonia.
Plecarea din Poros este intr-adevar speciala: pe o parte a soselei se afla hotelurile si casele pitoresti, incarcate de flori: leandru de diverse culori, de la alb-roze si pana la rosu aprins, iar de cealalta parte a soselei se afla marea, care iti aduce valurile aproape pana in curte.
De la Poros si pana la Skala sunt doar cativa kilometri, pe un drum construit pana acolo unde marea a permis acest lucru, pentru ca si aici valurile ajung pana la sosea. Este atat de pitoresc traseul, iar din Marea Ionica, din loc in loc se mai iveste cate o stanca. Nici macar fotografiile nu pot descrie in intregime sentimentul de a fi in Kefalonia. Skala este o statiune atractiva, puteti vedea aici ruinele vechiului oras, distrus la cutremurul din 1953 (cutremur ce a devastat toate insulele Marii Ionice) si Vila Romana cu mozaicuri bine conservate.
Iar o zi in Kefalonia trebuie sa aiba neaparat si cateva ore de plaja. Una dintre cele mai frumoase plaje este Lourdas Beach. Petreceti cateva ore aici, plaja este absolut fermecatoare. Drumul este unul cu totul aparte: prin livezi de maslini si citrice, pe sub bolte de leandru, toate asezate pe muntii ce coboara pana in Marea Ionica, iar de sus, din diferite puncte de belvedere, se zaresc plajele Kefaloniei. Unele late si intinse, altele mai inguste si mai intime, insa toate de o naturalete ce nu o intalnesti decat in aceasta insula: cea mai mare din Arhipelagul Ionic, muntoasa si verde, cunoscuta pentru podgoriile, izvoarele subterane si pesterile sale, dar si pentru lacurile de sub pamant ce se gasesc aici.
Si dupa cateva ore de plaja intr-un loc de poveste din Kefalonia, continuati-va drumul spre Argostoli, capitala insulei, un orasel pitoresc si in acelasi timp cosmopolit si animat. Piata centrala, Plateia Vallianou, este mereu plina, iar o dupa-amiaza in Argostoli, cu o cina traditional pescareasca la apus de soare, incheie perfect ziua.
Aceasta este Kefalonia: traditional si natural, pitoresc si autentic, un colt din Grecia ce-si pastreaza traditiile, educatia si principiile. Un localnic spunea ca cei mai loiali greci traiesc in Kefalonia, fiind familisti si etici kefalonezii. Tot in Kefalonia inca mai gasiti acele plaje despre care doar ati citit ori le-ati vazut in fotografii.
Primul lucru la care va ganditi atunci cand mergeti intr-o vacanta pe o insula este: unde facem plaja? Dar, daca insula aleasa este Lefkada, atunci nu trebuie sa va faceti griji in privinta plajelor. In afara de faptul ca sunt diversificate, lungi, aerisite si foarte frumoase, plajele insulei Lefkada sunt si suficiente, astfel incat aglomeratia este chiar ultimul lucru de care ar trebui sa va preocupati.
Egremni este una dintre cele mai frumoase plaje din Lefkada si se afla pe coasta de vest a insulei. Este un paradis de culori pe care il intalniti doar la plajele izolate, iar aceste culori amintesc de plajele din Caraibe. Aveti doua posibilitati de acces la aceasta plaja: pe mare cu barca ori cu vaporul, sau pe uscat, iar in acest caz pana la Plaja Egremni se coboara 350 de trepte. Insa nu va lasati speriati de numarul treptelor, experienta va fi de neuitat!
Pefkoulia este o plaja cu adevarat greceasca, pitoreasca si autentica, unde pinii coboara pana aproape de mare, zonele de umbra fiind cu adevarat apreciate in zilele toride ale verii. Marea este foarte frumoasa la Plaja Pefkoulia, iar nisipul este la fel de alb, ca pe toata coasta de vest ale insulei.
Kathisma este o plaja amenajata si primitoare. Candva, era cunoscuta ca si plaja nudistilor, iar astazi a devenit una dintre cele mai cunoscute plaje din Lefkada. La plaja Kathisma se afla cateva baruri si taverne, care dau acestui loc un aspect usor comercial, dar totul spre confortul turistilor.
Milos este o plaja foarte aproape de Agios Nikitas, o asezare traditionala din insula Lefkada. Plaja Milos are culori splendide: nisipul alb deosebit, marea de un turcuaz unic si pinii intr-un alt ton de verde, ce coboara pe stanci, pana foarte aproape de nisip. Pentru a ajunge la plaja Milos drumul va conduce printr-o padure pitoreasca, urcand un deal, iar la coborarea acestuia catre plaja peisajul care se deschide este fara cuvinte!
Porto Katsiki este cea mai cunoscuta plaja din Lefkada si este considerata totodata si una dintre cele mai frumoase plaje ale Greciei. Pentru cine a vizitat Zakynthos inainte de Lefkada, Porto Katsiki este Navaggio al Insulei Lefkada. Marea este extraordinar de curata, cristalina, de un turcuaz unic, toate acestea in contrast cu albul stancilor ce coboara pana la nisipul de la Porto Katsiki, la fel de alb.
Daca vizitati Insula Lefkada nu ocoliti plajele Gialos si Mikros Gialos, si de asemenea plaja Gyra poate fi o optiune pentru o zi linistita intr-un sejur la mare.
Plaja din statiunea Vassiliki este o alegere buna pentru iubitorii sporturilor de apa, aici se practica windsurfing. Iar daca luati vaporasul (taxi boat) din portul Vassiliki veti descoperi un loc de poveste: Plaja Agiofili, un loc unde obligatoriu trebuie sa aveti ochelarii de snorkeling pentru a inota cu pestisorii Marii Ionice.
